|
Cine
era Sfântul Andrei, "cel întâi chemat" la
apostolie? Era frate al lui Simon Petru, care s-a numărat,
de
asemenea,
printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii
pescarului Iona. Erau
originari din Bersaida, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret
(Marea
Galileii), din provincia Galileea, în nordul Ţării Sfinte.
Amândoi au fost
pescari,alături de tatăl lor. Amândoi s-au numărat printre
"ucenicii"
Sfântului Ioan Botezătorul, ascultȃnd
timp îndelungat predicile acestuia în
pustiul Iordanului
cu îndemnuri la pocăinţă
şi
proorocia despre venirea lui Mesia. De la acesta a auzit Andrei
cuvintele
"Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan
1, 29). A fost şi el martor, alături de alți
ucenici, la botezul Domnului și
la cunoscuta
convorbire dintre Iisus și
Ioan, întărindu-se în convingerea că Acesta era Mesia cel
prezis de
prooroci.
În
urma poruncii Domnului, de a vesti
Evanghelia la toate neamurile, după pogorârea Duhului Sfânt
şi întemeierea
Bisericii creştine la Ierusalim, în ziua cincizecimii din anul
30, Sfinţii
Apostoli şi apoi ucenicii lor, au început să predice noua
învăţătură adusă în
lume de Mântuitorul Iisus Hristos. Potrivit tradiţiei şi celor
scrise de unii
istorici şi teologi din primele veacuri creştine, Sfântul Apostol
Andrei a fost
primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul
dintre Dunăre
şi Marea Neagră - cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Sciţia),
dar şi în
teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Mării Negre.
Sfântul
Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud,
trecând prin Tracia, a ajuns în Bizanţ (viitorul
Constantinopol), iar de aici a
trecut prin Macedonia şi Tesalia, ajungând până în
oraşul Patras din Ahaia,
deci în Grecia de azi. Acolo a suferit moarte martirică, fiind
răstignit pe o
cruce în formă de X (numită
până
azi
"Crucea Sfântului Andrei"). Biserica primară a stabilit,
încă de pe
la sfârşitul secolui II, ca dată de prăznuire a pătimirii sale
ziua de 30
noiembrie. Nu se cunoaşte anul martiriului său; unii istorici îl
fixează
în
timpul
persecuţiei împăratului Nero, prin anii 64-67, alţii mult mai
târziu, pe la
sfârşitul veacului "apostolic", în cursul persecuţiei
împăratului
Domiţian.
Sfântul
Sinod al BOR a hotărȃt
în 1995 ca numele Sfântului Andrei să fie înscris
în calendarul bisericesc
cu
cruce roşie, iar în 1997 l-a
proclamat "ocrotitorul României". Sfântul Sinod a
hotărât recent ca
ziua de
30
noiembrie să fie proclamată
sărbătoare bisericească naţională.
Pr. Prof.
Dr. Mircea Păcurariu,
"Sfinţi
daco-români şi români", Iaşi,
1994, pag. 19-24.
|